si simti cum totul se prabuseste in jurul sau, neputand face nimic.....statea nemiscata ca o statuie impietrita lipsita de sentimente, chipul i se albi, rasuflarea i se taia. ochii odata plini de culoare erau acuma negri. puteai sa vezi si adancul sufletului. era intuneric, era noapte, vantul i-si facea prezenta adiandu-i firile salbatice de par......nu-i venea sa creada .....a ramas asa mult timp nu mai putea sa gandeasca furtuna din adancul sufletului nu dadea semne de potolire, dar cand i-si reveni in simtiri, isi dadu seama ca adormise cu laptopul in brate si totul a fost doar un vis...... sau poate nu.??.
Oare de ce ai scis ”i-si”, iar mai apoi ai folosit corect „își”. Niciodată nu vom întâlni prima variantă, doar dacă va avea același succes ca fenomenul „succesuri”. Dar până o să ajungem în Parlamentul European să ne audă suficient de multă lume, învățăm să scriem/vorbim corect.
RăspundețiȘtergereTextul emană chiar o stare tulbure. Frumos!